Reguli noi pentru intrarea în insolvență

21. iulie 2020 | Reading Time: 3 Min

Din 11 iulie a intrat în vigoare Legea 113/2020 care aduce modificări legislației insolvenței, cele mai importante vizând condițiile esențiale pentru intrarea unei firme în insolvență, pragul total al datoriilor și datoriile către stat. Cele mai importante schimbări incluse în noul act normativ sunt:

  1. Majorarea valorii prag

Valoarea prag pentru deschiderea procedurii insolvenței a fost stabilită la 50.000 lei de la 40.000 lei, atât pentru cererile creditorilor, cât și pentru cererile debitorilor, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare. Pentru creanțele salariale, valoarea prag nu a fost modificată, rămânând tot pragul de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.

  1. Eliminarea cuantumului creanțelor bugetare din totalul masei credale

Potrivit noilor reglementări, in cazul cererilor de deschidere a procedurii de insolvență introduse de către debitori, nu mai trebuie îndeplinită condiția suplimentară ce prevedea că valoarea creanțelor bugetare trebuia să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului.

  1. Eliminarea executării silite a creanțelor curente

A fost eliminat dreptul creditorilor de a iniția executarea silită asupra creanțelor născute în timpul procedurii de insolvență, cu o vechime mai mare de 60 de zile. Recuperarea acestor creanțe se va putea face numai în cadrul procedurii de insolvență, iar nu prin intermediul executării silite.

  1. Cesionarea datoriilor fiscale

Creanțele bugetare ale debitorilor aflați în insolvență vor putea fi cesionate de către creditorul bugetar fără să mai fie îndeplinite condițiile impuse de Codul de procedură fiscală, respectiv:

  • prețul cesiunii să fie cel puțin egal cu valoarea creanțelor bugetare și
  • plata prețului cesiunii și recuperarea creanțelor bugetare să fie făcute în maximum trei ani de la data încheierii contractului de cesiune.
  1. Soluționarea cererilor de plată

Termenul pentru analiza cererilor de plată a creanțelor curente va curge de la data recepționării cererii de către administratorul judiciar, și nu de la depunerea cererii. Totodată, a fost majorat termenul în care administratorul judiciar trebuie să formuleze un răspuns, respectiv de la 10 la 15 zile.

Pentru creanțele curente din perioada de reorganizare, judecătorul-sindic va respinge cererea de deschidere a procedurii de faliment în situația în care debitorul încheie o convenție de plată cu creditorul. Convenția de plată este definită ca fiind înțelegerea între debitor și creditor privind stingerea în una sau mai multe tranșe a obligațiilor la alte termene decât cele scadente conform prevederilor contractuale sau legale.

  1. Modalitatea de înscriere a creanțelor bugetare contestate

Creanțelor bugetare contestate vor fi înregistrate provizoriu într-un tabel de creanțe și vor avea toate drepturile prevăzute de lege, cu excepția dreptului de a încasa sumele propuse spre distribuire. Acestea se vor consemna în contul unic până la definitivarea creanței, respectiv până la soluționarea contestației formulate împotriva acesteia.

Sursă: Legea 113/2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 600 din data de 8 iulie 2020.

Legal Flash 20.07.2020
Persoană de contact