Modificări legislative adoptate prin Pachetul 2

Autoritățile române au adoptat mai multe modificări legislative, vizând, printre altele, impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile sociale, impozitele și taxele locale, majorarea capitalului social, noi restricții privind dividendele, împrumuturile și activul net al societăților precum și legislația privind insolvența.

Impozit pe profit

Deductibilitatea cheltuielilor cu entități afiliate nerezidente

Începând cu 1 ianuarie 2026, cheltuielile cu drepturi de proprietate intelectuală, management și consultanță efectuate în relație cu entități afiliate nerezidente sunt deductibile în limita a 1% din totalul cheltuielilor înregistrate conform reglementărilor contabile.

Nu intră sub incidența acestei reguli și nu se iau în calcul la determinarea ponderii:

cheltuielile efectuate pentru obținerea mărcilor, desenelor și modelelor industriale, drepturilor de autor și altor drepturi similare înregistrate în România,
cheltuielile capitalizate în valoarea imobilizărilor corporale sau necorporale.

Regula se aplică și membrilor grupurilor fiscale, individual, la nivelul fiecărui membru.

Începând cu anul 2027, ponderea de 1% se determină pe baza declarației fiscale speciale ce va fi aprobată prin ordin al ministrului finanțelor.

Noile reguli de deductibilitate nu se aplică contribuabililor care dețin sau solicită un acord de preț în avans (APA) începând cu anul fiscal 2027 / anul fiscal modificat care începe în 2027, instituțiilor de credit (persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit străine), contribuabililor care datorează impozitul minim pe cifra de afaceri, precum și organizațiilor nonprofit, unităților de cult, asociațiilor de proprietari și fundațiilor constituite potrivit legii.

Impozitul suplimentar pentru sectoarele petrol și gaze naturale

Contribuabilii din sectorul petrol și gaze naturale care au beneficiat de scăderea valorii imobilizărilor în curs de execuție / activelor au obligația de a păstra respectivele active în patrimoniu pe o perioadă de minimum jumătate din durata de utilizare economică, dar nu mai mult de 5 ani.

În cazul nerespectării acestei obligații, pentru sumele respective se recalculează impozitul minim pe cifra de afaceri, începând cu trimestrul / anul în care s-a efectuat scăderea, prin depunerea unei declarații rectificative.

Sunt exceptate activele transferate în cadrul reorganizărilor, înstrăinate prin lichidare / faliment, distruse, pierdute, furate sau defecte si înlocuite (dacă se face dovada prin documente justificative), sau scoase din patrimoniu în baza unor obligații legale.

Impozit pe venit și contribuții sociale

Venituri din prestarea serviciilor de cazare

Sunt considerate venituri din prestarea de servicii de cazare veniturile obținute de operatorii economici definiți potrivit legislației specifice domeniului turismului prin punerea la dispoziție a unui spațiu amenajat în scopul înnoptării pentru o perioadă determinată, măsurată în zile.

Sunt considerate venituri din activități independente și veniturile obținute din prestarea de servicii de cazare și din închirierea pe termen scurt a mai mult de 7 camere aflate în locuințe proprietate personală.

Sunt considerate venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi veniturile obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, din închiriera pe termen scurt a unui număr cuprins între 1 și 7 camere inclusiv, situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea, în cursul unui an fiscal.

Pentru veniturile din închirierea în scop turistic obținute în 2025, indiferent dacă venitul net a fost determinat în sistem real sau pe baza normelor de venit, se aplică reglementările fiscale în vigoare în anul respectiv. Pierderile fiscale din 2025, inclusiv cele necompensate din anii anteriori, sunt considerate pierderi definitive ale contribuabilului

Se introduc clarificări și prevederi privind determinarea venitului net, venitului brut și stabilirea impozitului pe veniturile realizate din prestarea de servicii de cazare.

Veniturile din investiții

Sunt majorate cotele de impozitare aplicate câștigurilor obținute din transferul/ operațiuni cu titlurilor de valoare și instrumente financiare derivate, atunci când acestea sunt realizate prin intermediari autorizați, persoane fizice sau juridice.

Astfel, pentru câștigurile menționate se aplică impozitarea la sursă cu următoarele cote:

Pentru titluri de valoare:

3% dacă au fost deținute peste 365 de zile;
6% dacă au fost deținute mai puțin de 365 de zile.

Pentru instrumente financiare derivate:

3% pentru deținere mai mare de 365 de zile;
6% pentru deținere mai mică de 365 de zile.

Calculul perioadei de deținere se face după regula „primul intrat – primul ieșit” pentru fiecare instrument financiar.

Câștigul din transferul titlurilor de valoare, în cazul operațiunilor care nu se efectuează prin intermediari definiți potrivit legislației, se va impozita cu o cotă de 16% (creștere de la 10%).

Venituri din transferul de monedă virtuală

În cazul veniturilor din transferul de monedă virtuală, impozitul se calculează de către contribuabil prin declarația unică, prin aplicarea cotei de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și cel de achiziție, inclusiv costurile directe ale tranzacției.

Se menține excepția în baza căreia, câștigurile sub 200 lei/tranzacție nu sunt impozabile, cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 lei.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate

Baza anuală de calcul pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate, în cazul veniturilor din activități independente (inclusiv a celor realizate în baza contractelor de activitate sportivă), crește de la 60 la 72 salarii minime brute pe țară. Contribuabilii datorează contribuția până la acest plafon, fără a se deduce pierderile fiscale anuale.

La stabilirea încadrării în plafonul anual de cel puțin 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe țară se cumulează venitul net pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor.

Persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din activități independente prin contracte de activitate sportivă și a căror bază anuală de calcul a contribuției de sănătate este cel mult egală cu 72 salarii minime brute nu trebuie să depună Declarația unică pentru stabilirea acestei contribuții.

Plătitorii veniturilor calculează și rețin contribuția de sănătate la momentul plății, aplicând cota asupra venitului brut, plafonată la echivalentul a 72 salarii minime brute pe țară.

Impozite și taxe locale

Taxa pe clădiri

Începând cu 1 ianuarie 2026:

Se revizuiesc categoriile de scutiri aplicabile: mai multe categorii de clădiri (de exemplu monumentele istorice și casele de cultură ale sindicatelor) nu vor mai beneficia de scutiri.
Se introduce scutirea pentru clădirile noi realizate ca parte a unor proiecte investiționale din domeniul industriei prelucrătoare, depozitării și logisticii (valabilă 2 ani de la recepția finală).
Se elimină reducerea de 50% pentru impozitul pe clădirile aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice folosite în scop turistic pe perioadă de cel mult 180 zile/an.

Impozitul și taxa pe teren

Începând cu 1 ianuarie 2026:

Se elimină scutirile aplicabile anumitor categorii de terenuri, precum terenuri degradate / poluate, fond forestier privat, terenuri pentru întreprinderi sociale.

Se introduce scutirea pentru terenurile aferente clădirilor noi din proiecte investiționale în domeniul industriei prelucrătoare, logistică și depozitare, valabilă 2 ani de la recepția finală a clădirii.

Impozitul pe mijloacele de transport

Începând cu 1 ianuarie 2026:

Se elimină scutirile aplicabile anumitor mijloace de transport, cum ar fi, de exemplu, autovehicule actionate electric.
Se modifică regimul fiscal aplicabil vehiculelor hibride, limitarea procentului de reducere al impozitului modificându-se de la minimum 50% la maximum 30%. Reducerea este aplicabilă exclusiv vehiculelor hibride cu emisii de CO₂ de maximum 50 g/km, pe baza hotărârilor consiliilor locale / Consiliului General al Municipiului București.

Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare

Începând cu 1 ianuarie 2026, cota de impozit aplicabilă atât în cazul clădirilor, cât și în cazul autoturismelor de valoare mare, se majorează de la 0,3% la 0,9%.

Deținerea unui cont de plăți în Romania

Se introduce obligativitatea ca persoanele juridice să dețină un cont de plăți în România sau la Trezoreria Statului. Pentru persoanele juridice nou înființate, deschiderea contului se realizează în termen de maximum 60 de zile lucrătoare de la înființare.

Instituțiile de credit, instituțiile emitente de monedă electronica cât și instituțiile de plată din România nu pot refuza deschiderea acestor conturi, decât dacă aceasta ar încălca legislația privind prevenirea spălării banilor, finanțarea terorismului sau sancțiunile internaționale.

Nerespectarea obligației de a avea un cont bancar pe toată perioada desfășurării activității constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei cât și cu declararea contribuabilului ca fiind inactiv potrivit Codului de Procedură Fiscală.

Suplimentar, sunt introduse definițiile mijlocului modern de plată & a contului de plăți și se modifică definițiile instituției acceptante și instituției emitente.

Plăți prin terminale POS sau alte soluții moderne de plată electronică

Persoanele fizice și juridice prevăzute de Legea nr. 265/2022 au obligația să accepte plăți efectuate și prin intermediul mijloacelor moderne de plată. Sunt exceptate de la această obligație entitățile care efectuează integral plățile și încasările prin conturi deschise la instituții de credit.

Se elimină plafonul de 50.000 lei pentru plățile în numerar, de la care intervine obligația de a accepta plata cu cardul, prin intermediul unui terminal POS ori prin alte soluții moderne de plată eletronică.

Persoanele fizice și juridice pot oferi avansuri în numerar la terminalele de plată, pe baza unor contracte cu instituțiile acceptante. Entitățile care au puncte de încasare situate în zone fără acces la rețele de comunicații electronice sunt exceptate de la obligația de a accepta plăți electronice – acestea având obligația de conformare în termen de 12 luni de la momentul în care zona devine deservită de astfel de rețele.

Sunt definite obligațiile operatoriilor economici, instituțiilor publice și ale persoanelor juridice privind instalarea, punerea la dispoziție și funcționalitatea infrastructurii necesare pentru buna funcționare a terminalelor de plată.

Taxă logistică pentru gestionarea fluxurilor extracomunitare de bunuri

Se introduce o taxă logistică de 25 lei pentru fiecare colet extracomunitar cu valoare sub 150 euro, care intră pe teritoriul României prin vânzări la distanță (de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe).

Taxa se aplică furnizorului, expeditorului sau platformei digitale care facilitează vânzarea. Coletele care nu ajung la destinatarul final din România sunt exceptate, iar taxa nu se rambursează pentru coletele returnate.

Referitor la taxa logistică sunt introduse mai multe prevederi, printre care:

Coletele extracomunitare livrate în România trebuie să fie însoțite de declarația de origine;
Furnizorii de servicii poștale au obligația să colecteze, declare și vireze taxa logistică la buget până pe 25 ale lunii următoare livrării, precum și să identifice și să păstreze evidența coletelor taxate timp de 5 ani;
Nerespectarea obligațiilor legale atrage sancțiuni contravenționale, iar neplata taxei colectate în termen de 30 de zile de la declarare constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă.

Modificări privind capitalul social minim pentru SRL

Noua reglementare stabilește că valoarea minimă a capitalului social al societăților cu răspundere limitată va depinde de cifra de afaceri netă raportată pentru anul financiar precedent:

SRL nou-înființat: capital social minim de 500 lei.
SRL existent: capitalul social rămâne neschimbat până la atingerea unui prag de 400.000 lei cifră de afaceri.
Dacă cifra de afaceri netă depășește 400.000 lei, capitalul social minim devine 5.000 lei – ajustarea trebuie făcută până la finalul exercițiului financiar următor celui în care s-a depășit pragul.
Reducerea cifrei de afaceri nu duce la scăderea capitalului social.

SRL-urile existente vor fi nevoie să-și modifice actul constitutiv și să majoreze capitalul social, dacă este cazul, în maximum 2 ani de la intrarea în vigoare a legii. În caz contrar, pot fi dizolvate prin decizie judecătorească, la cererea ONRC sau a oricărei persoane interesate.

Noi restricții privind dividendele, împrumuturile și activul net al societăților

Conform noilor reglementări, societățile trebuie să respecte o serie de condiții stricte privind distribuirea dividendelor, acordarea sau restituirea de împrumuturi către acționari/asociați și menținerea valorii activului net.

Dividendele interimare nu vor putea fi distribuite dacă nu au fost regularizate diferențele din distribuțiile anterioare.

Împrumuturile acordate de acționari/asociați nu vor putea fi restituite dacă activul net este sub 50% din capitalul social.

În astfel de situații, societatea și persoanele beneficiare pot răspunde solidar pentru obligațiile fiscale restante, în limita sumelor implicate.

Societățile cu pierdere contabilă reportată vor putea distribui dividende doar după acoperirea pierderii și constituirea rezervelor legale. Dacă, potrivit situațiilor financiare anuale sau interimare, activul net este sub 50% din capitalul social, dividendele (inclusiv cele interimare) nu pot fi distribuite până la reîntregirea activului net.

Nerespectarea obligației de reconstituire a activului net va constitui contravenție și se va sancționa cu cu amendă între 10.000 și 200.000 lei.

Dacă societatea nu reconstituie activul net în termen de 2 ani și are datorii față de acționari din împrumuturi, aceasta are obligația să majoreze capitalul social prin conversia creanțelor. Nerespectarea acestei obligații se sancționează cu amendă între 40.000 și 300.000 lei.

Cesiunea părților sociale – opozabilitate față de ANAF

Cesiunea părților sociale de către asociatul care deține controlul unei societăți cu răspundere limitată va fi opozabilă organului fiscal central sub următoarele condiții:

Cedentul, cesionarul sau societatea notifică, în termen de 15 zile de la data cesiunii, organului fiscal central actul de transmitere a părților sociale și actul constitutiv actualizat cu datele de identificare ale noilor asociați;
În situația în care societatea înregistrează obligații fiscale restante, precum și alte creanțe bugetare individualizate în titluri executorii, societatea sau cesionarul constituie garanții pentru acoperirea valorii obligațiilor restante înscrise în certificatul de atestare fiscală;
La înregistrarea cesiunii în registrul comerțului, dacă societatea figurează cu obligații fiscale restante, se prezintă dovada acordului organului fiscal privind constituirea garanțiilor.

Aceste condiții se vor verifica la înregistrarea în registrul comerțului a cesiunii. De asemenea, pentru verificarea condiției privind constitutirea garanțiilor, Oficiul Național al Registrului Comerțului va solicita certificatul de atestare fiscală de la ANAF.

Măsuri privind contribuabilii declarați inactivi

Se propune ca o societate să fie declarată inactivă dacă:

Nu are cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului;
Nu depune situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenul legal pentru depunere.

De asemenea, perioada maximă în care o societate poate rămâne inactivă fără să fie obligată să se reactiveze este de 1 an (sau 3 ani în cazul inactivității voluntare înregistrate în Registrul Comerțului).

Dacă societatea nu se reactivează în acest termen, organul fiscal poate cere deschiderea procedurii de insolvență, dizolvarea, lichidarea sau radierea firmei.

Pentru firmele care sunt inactive de mai mult de 3 ani la momentul intrării în vigoare a legii, dacă nu se reactivează în 30 de zile, se va cere începerea procedurilor menționate. Pentru cele inactive între 1 și 3 ani, termenul este de 1 an pentru reactivare.

Reactivarea va fi posibilă dacă:

contribuabilul nu se mai află în situația care a generat inactivitatea;
are un cont bancar activ în România sau la Trezoreria Statului;
și-a îndeplinit obligațiile de depunere a situațiilor financiare;
nu este în nicio altă situație restrictivă prevăzută de lege.

Prin excepție, contribuabilii aflați în insolvență simplificată, faliment, sau care au fost dizolvați, pot fi reactivați la cerere, după îndeplinirea obligațiilor declarative.

Noutăți privind evaluarea riscului fiscal al contribuabililor

Pentru creanțele fiscale administrate de ANAF, procedurile de administrare sunt stabilite în funcție de clasa sau subclasa de risc fiscal în care este încadrat contribuabilul, pe baza unei analize de risc realizate de organul fiscal central.

Printre criteriile generale luate în calcul pentru stabilirea riscului fiscal, potrivit proiectului, se vor număra și următoarele:

utilizarea instrumentelor de plată fără numerar;
identificarea unor semnale timpurii privind capacitatea financiară de a achita obligațiile fiscale;
informații sau fapte consemnate în cazierul fiscal.

Modificări privind eșalonarea la plată și contractul de fideiusiune

Prin pachetului al II-lea de măsuri fiscale, au fost introduse modificări în procedura de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale, cu impact direct asupra regimului garanțiilor și a raporturilor dintre contribuabili și autoritatea fiscală. Principalele prevederi vizează introducerea contractului de fideiusiune ca mecanism de garantare în cadrul procedurii.

Debitorul va fi obligat să prezinte un contract de fideiusiune în următoarele cazuri:

La solicitarea eșalonării, dacă figurează cu obligații neeligibile pentru eșalonare (ex: accize, ajutoare de stat de recuperat, obligații cu scadență viitoare, obligații din eșalonări pierdute);
Pe parcursul eșalonării, dacă dorește termene suplimentare de plată;
În cazul pierderii eșalonării, pentru a garanta obligațiile restante.

Fideiusorul trebuie să constituie garanții în condițiile art. 211 Cod procedură fiscală (ex: sume consemnate, scrisoare de garanție). Garanția poate fi executată imediat după scadență, fără ca aceasta să conducă automat la pierderea eșalonării.

Nu este necesară fideiusiunea dacă obligațiile sunt acoperite de sume de rambursat sau sunt suspendate în condițiile Legii contenciosului administrativ.

Termenul de achitare a obligațiilor nestinse (neeligibile pentru eșalonare) scade de la 180 la 60 de zile de la comunicarea deciziei de eșalonare.

Modificări la Legea Insolvenței

Printre altele, legea extinde cadrul răspunderii pentru intrarea în insolvență, stabilind că pot fi atrase la răspundere organele de conducere și/sau supraveghere ale societății care, cu intenția de a continua activitatea printr-o altă entitate și de a sustrage activele de la urmărirea creditorilor, transferă active sau o parte semnificativă a întreprinderii către persoane strâns legate de debitor, cu încălcarea obligațiilor legale. Persoanele strâns legate de debitor vor putea fi considerate persoanele afiliate, persoanele care au acces la informații fără caracter public cu privire la întreprinderea debitorului și care au posibilitatea de a controla operațiunile acestuia, inclusiv în cazul în care sunt într-un raport de muncă cu debitorul, sau care au posibilitatea de a obține beneficii de pe urma situației financiare a debitorului, în calitate de consilieri externi, contabili sau auditori, soții sau rudele până la gradul al III-lea inclusiv, membrii ai organelor de administrare/ conducere/ supraveghere ale debitorului, beneficiarii reali ai debitorului ș.a.

De asemenea, răspunderea pentru insolvență se extinde și asupra oricărei persoane fizice sau juridice care exercită controlul asupra deciziilor financiare ori operaționale ale debitorului, indiferent de calitatea formală deținută.

Totodată, se instituie o interdicție pentru persoanele împotriva cărora a fost pronunțată o hotărâre definitivă de atragere a răspunderii: acestea nu vor putea înființa societăți și nici deține participații de control în societăți noi, pentru o perioadă de 5 ani de la data hotărârii.

Sursă: Legea 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – M.Of. 1160 din 15.12.2025.