Standardul european de raportare privind durabilitatea nr. 2: Raportări generale

| Reading Time: 4 Min

Pentru o imagine de ansamblu a standardelor, apăsați aici. Pentru mai multe informații despre ESRS 1: Cerințe generale, apăsați aici.

Obiectivul și structura generală ale ESRS 2

ESRS 2 Raportări generale poate fi asociat standardelor intersectoriale și se referă la informațiile care trebuie comunicate indiferent de sectorul în care activează compania. ESRS 2 face distincția între cerințele de raportare, care necesită date explicite cu privire la diferite teme legate de durabilitate, și conținutul raportării, care definește structura generală și conținutul minim de informații cu privire la orientări, măsuri și obiective cuprinse în standardele tematice.

ESRS 2 este împărțit în următoarele cinci secțiuni:

  1. Bază de pregătire
  2. Guvernanță
  3. Strategie
  4. Gestionarea impacturilor, riscurilor și oportunităților
  5. Indicatori și ținte

Ad 1. Baza de pregătire (BP-1 și BP-2)

Informațiile cu privire la cerințele de raportare din cadrul BP-1 și BP-2 se referă la procedurile și principiile raportării de către companie. În cazul raportării consolidate trebuie comunicat domeniul de aplicare al consolidării. Atunci când anumite date nu sunt publicate conform cerințelor de raportare generală deoarece sunt considerate informații sensibile sau pentru că estimările nu sunt sigure, acest lucru va fi specificat. Se vor comunica de asemenea erorile identificate în perioadele precedente și modificările legate de prezentarea informației.

Ad 2. Guvernanța (GOV-1 – GOV-5)

Capitolul privind guvernanța caută să ofere o înțelegere a proceselor, controalelor și procedurilor de guvernanță instituite pentru a monitoriza și a gestiona aspectele legate de durabilitate.  Conform GOV1, se vor comunica componența organelor de administrație, conducere și supraveghere și sarcinile și responsabilitățile acestora pentru a spori diversitatea organelor active, inclusiv diversitatea de gen. De asemene, trebuie comunicate și informațiile cu privire la accesul la cunoștințe de specialitate și competențe legate de aspectele care țin de durabilitate. Conform GOV2, companiile trebuie să raporteze modul în care aspectele legate de durabilitate sunt comunicate managementului și modul în care sunt apoi abordate de acesta. Cerințele de raportare conform GOV3 implică integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente. Conform GOV4, companiile trebuie să comunice unde se pot găsi informațiile legate de procesul de due diligence cu privire la durabilitate. Conform GOV5, compania trebuie să furnizeze informații cu privire la sistemele de gestionare a riscurilor și de control intern în ceea ce privește procesul de raportare privind durabilitatea.

Ad 3. Strategia (SBM-1 – SBM-3)

Conform cerințelor de raportare SBM-1 se vor comunica informații legate de poziția pe piață a companiei, elemente ale strategiei care țin de durabilitate, modelele de afaceri și lanțurile valorice cheie. Pentru a se asigura că strategia companiei este aliniată părților interesate, SMB-2 cere companiei să comunice cum sunt reflectate interesele și părerile acestora în modelul de afaceri. Conform SBM-3 compania va face cunoscute impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de durabilitate. De asemenea, trebuie să arate modul în care acestea sunt corelate cu strategia și modelul de afaceri.

Ad 4. Gestionarea impacturilor, riscurilor și oportunităților (IRO-1 și IRO-2, DC-P și DC-A)

Această secțiune este împărțită în trei subsecțiuni: 4.1 Raportări legate de procesul de evaluare a caracterului semnificativ („materiality”), 4.2 Raportarea privind oportunitățile și 4.3 Conținutul raportării privind politicile și acțiunile. Conform IRO-1 subsecțiunea 4.1, companiile trebuie să comunice procesele utilizate pentru a identifica impacturile, riscurile și oportunitățile și procesele utilizate pentru a le evalua. Conform IRO-2, trebuie comunicate cerințele de raportare conținute în declarațiile privind durabilitatea. De asemenea, se va face cunoscut ce subiecte au fost clasificate ca fiind nesemnificative pe baza evaluării caracterului semnificativ și care au omise din acest motiv.  Subsecțiunea 4.2 se referă la raportarea privind oportunitățile. Comunicarea acestor oportunități trebuie să-l facă pe cititor să înțeleagă oportunitățile pentru companie sau pentru întregul sector. Conform DC-P subsecțiunea 4.3, companiile trebuie să comunice metodele folosite pentru a aborda un aspect semnificativ legat de durabilitate. De asemenea, conform DC-A, se vor prezenta măsurile luate pentru a aborda aspectele semnificative legate de durabilitate. Planurile de acțiune și resursele prevăzute pentru implementarea măsurii trebuie de asemenea comunicate. Ambele conținuturi ale raportării (DC-P și DC-A) se vor aplica în cazul ESRS tematice.

Ad 5. Indicatori și ținte (DC-M și DC-T)

Companiile vor indica ce indicatori ESRS tematici și sectoriali sau ce indicatori specifici companiei folosesc pentru a evalua impactul semnificativ al unui risc sau al unei oportunități (IRO). Vor specifica și dacă indicatorii ESRS au fost validați de către o parte terță alta decât auditorul raportării privind durabilitatea. Pentru a se putea trage concluzii cu privire la eficacitatea metodelor și măsurilor stabilite, companiile trebuie să comunice cifrele țintă folosite pentru aspectele semnificative legate de durabilitate. Astfel se va asigura transparența în ceea ce privește eficacitatea măsurilor și progresul general în atingerea țintelor stabilite.

Persoană de contact